.

Lecția 9.
              Simbioză.

Ne cioplim singuri jumătățile de ființă -
- tu rupi o bucățică de ici, de colo,
o lipești în altă parte,
eu îmi nivelez subtil abraziunile,
până când ajungem în punctul în care ne potrivim.

Ne completăm reciproc
și ne prelungim unul în celălalt -
- suflul meu devine una cu suflul tău,
inspirația mea se continuă cu expirația ta,
pe când bătăile inimii mele își găsesc ecoul
între coastele tale ambițioase.
Ajungem, în final, să ne sincronizăm
inconștient,
dar conștient și rațional
ne dăm voie să ne îndrăgostim.